luni, 29 ianuarie 2007

Numarul utilizatorilor de Internet Banking UK vs Romania

Conform statisticilor oficiale ale MCTI, la sfarsitul Q3 din 2006, in Romania erau inregistrati aproximativ 188,500 de utilizatori. Rata de crestere a numarului de utilizatori de Internet Banking din Romania a fost in ultimii 2 ani de aproximativ 25% pe trimestru, ceea ce ne conduce la un estimat de aproximativ 230,000 de utilizatori la sfarsitul anului 2006. Conform articolului de mai jos 68% dintre britanici au utilizat serviciile de Internet Banking in 2006.

More than two thirds of Brits - 68% - conducted the majority of their banking over the Internet in 2006, a three fold increase on 2005, according to research released by Lloyds TSB. The survey of 2005 UK adults conducted by Ciao found that 68% conducted the majority of banking onn the Web in 2006, compered to just one in five - 18% - in 2005. Just one in ten (11%) of respondents said that they have never managed their money online. The over 50s are leading the way, with 70% claiming that Internet banking is their preferred method of money management. Conversely, younger people aged between 18 and 25 are the least likely to bank onlinwe, with just over a third (36%) preferring to use the telephone or go to their local branch. Anita Hockin, head of Internet, Lloyds TSB, says the growth of Web banking is phenomenal and this year is set to break records. "We now have over four million registered Internet banking customers and the 2nd January was the busiest Internet banking day we've ever had with around ten customers logging on every second," she adds.
Sursa: finextra.com 25 Ianuarie 2007)

Rate this article

Banca Comerciala Carpatica anunta lansarea e-SMART

(Sursa: Wall-Street.ro 17 Ianuarie 2007)

Banca Comerciala Carpatica (BCC) lanseaza serviciul de internet banking e-SMART, care va permite clientilor sa aiba acces in orice moment la serviciile si produsele bancii. "Avantajul utilizarii noului serviciu de catre clienti - persoane fizice, persoane fizice autorizate si persoane juridice - il constituie accesul in timp real la serviciile si produsele bancii. BCC e-SMART poate fi utilizat de toate persoanele care au un cont curent deschis la BCC si un calculator cu acces la internet", se arata intr-un comunicat al bancii. Noul serviciu permite realizarea de plati, de operatiuni de transfer de fonduri din conturile clientului catre alte conturi deschise la BCC sau la alta banca, dar si deschiderea sau lichidarea de depozite. De asemenea, clientii pot utiliza e-SMART pentru operatiuni de schimb valutar, vizualizarea soldurilor conturilor deschise la banca si a tranzactiilor efectuate, dar si pentru trimiterea de mesaje sau adresarea de intrebari functionarilor bancii Carpatica, spun reprezentantii institutiei financiare. "Accesul la informatiile afisate pe site, precum si operatiunile desfasurate de catre clienti se desfasoara intr-un mediu de maxima securitate in derularea operatiunilor si beneficiaza de conditiile de confidentialitate care caracterizeaza relatia client-banca", se mai arata in comunicatul bancii. Banca nu percepe abonament lunar de utilizare pentru serviciul BCC e-SMART. [...]


Rate this article

CEC anunta lansarea serviciului de Internet Banking

(Sursa: Wall-Street.ro, 5 Ianuarie 2007)

Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) va oferi servicii de internet banking pana la jumatatea anului, iar acest serviciu ar fi fost infiintat chiar si in lipsa infuziei de capital de la Ministerul Finantelor Publice, a declarat presedintele CEC, Eugen Radulescu, la The Money Channel. [...]


Rate this article

joi, 25 ianuarie 2007

ai nevoie de internet banking?

Ce poti face printr-un serviciu Internet Banking Pentru a afla daca ai nevoie de Internet Banking trebuie mai intai sa stii ce poate face un astfel de serviciu. Prin definitie, un astfel de serviciu este in primul rand un sistem de plati. Un astfel de sistem iti permite sa faci urmatoarele categorii de plati si operatiuni:

1. Plati in lei Platile in lei includ TOATE categoriile de plati in care moneda transferata este RON. Aceasta inseamna ca atit contul din care se face plata cat si cel in care se face plata sunt conturi de RON. Dupa categoriile de beneficiari de plata, aceste operatiuni se pot imparti in:

A. Plati in lei interbancare Platile interbancare se refera la platile facute catre un beneficiar de plata (companie sau individ) care are contul deschis la alta banca decat cea a ordonatorului. Evident, aceste plati le includ pe cele care presupun transferul de fonduri ale ordonatorului deschise la doua banci diferite.

B. Plati in lei catre buget Platile catre buget includ toate categoriile de plati ordonate catre o institutie sau organizatie publica (birouri vamale, bugete locale, bugetul statului, trezoreriile statului).

C. Viramente sau Transferuri in lei Viramentele sau transferurile sunt plati executate catre conturi deschise la aceeasi banca cu a ordonatorului, fie ca detinatorul contului catre care se ordona plata este insusi ordonatorul, sau o terta persoana sau companie.

2. Plati in valuta Platile in valuta includ TOATE categoriile de plati in care moneda transferata este o alta moneda decat RON. Dupa categoriile de beneficiari de plata, si aceste operatiuni se pot sparge in mai multe categorii:

A. Plati in valuta la intern (interbancare) Similar cu definitia de la Platile in lei interbancare, aceste plati presupun transferul in valuta intre doua conturi in valuta deschise la doua banci diferite din ROMANIA (datorita acesrui fapt se numesc ‘la intern’).

B. Plati in valuta la extern Platile in valuta la extern se refera la transferurile catre beneficiari de plata cu conturi in strainatate.

C. Viramente sau Transferuri in valuta (Plati intrabancare) Similar cu transferurile in lei, aceste plati presupun transferurile intre doua conturi in valuta deschise la aceeasi banca.

3. Schimburi valutare In aceasta categorie intra operatiunile de schimb valutar. O caracteristica importanta a acestor operatiuni este aceea ca ele implica intotdeauna conturile aceluiasi client, si anume ale ordonatorului, iar partenerii unuei astfel de tranzactii sunt pe deoparte detinatorul contului iar de cealalt banca.

A. Vanzare de valuta B. Cumparare de valuta C. Cross valutar

O alta categorie, sa ii spunem secundara, de operatiuni pe care unele servicii le pun la dispozitie clientilor sunt:

4. Operatiuni cu depozite la termen - operatiuni care permit atat operatiuni de constituire de depozite sau de lichidare de depozite de cont curent.

5. Operatiun cu credite – operatiuni care permit rambursari sau utilizari de credit.

Optiuni de raportare si administrare a informatiilor Facilitatile grupate in aceasta categorie includ: - optiuni de vizualizare a soldurilor conturilor; - optiuni de vizualizare si tiparire a extraselor de cont - rapoarte agregate cu operatiunile pe conturile respective (informatii legate de platile si incasarile pe conturi); - printare si export de date (ordine de plata, extrase de cont)

Ce operatiuni NU se pot face prin Internet Banking - retrageri sau depuneri de numerar; - plati cu instrumente de plata cum ar fi cec-urile sau biletele la ordin; - plati cu cardul sau cumparari din magazinele online;

De ce ai nevoie pentru a beneficia de un serviciu de Internet Banking Inainte de a te abona la un serviciu de Internet Banking trebuie sa ai deschis un cont curent la banca respectiva. In cazul in care vrei sa beneficiezi de facilitatile de plata in valuta sau schimb valutar, trebuie deasemeni sa iti deschizi conturi si in valutele pe care le utilizazi in mod frecvent.

In loc de concluzie Pentru a afla daca iti trebuie sau nu Internet Banking, trebuie sa stii ca poti sa-ti platesti prin internet banking orice factura. Desemeni, iti poti plati ratele la credit, ratele de leasing si alte obligatii financiare. Costurile de utilizare sunt relativ reduse iar beneficiile in ceea ce priveste timpul economisit sunt foarte mari.



Rate this article

vineri, 5 ianuarie 2007

Securitatea in Internet Banking

Utilizarea solutiilor de Internet Banking este strict conditionata si de nivelul de securitate oferit. Pentru utilizatorii unor astfel de sisteme informatice online este foarte important ca aceasti sa nu "cada prada" unor furturi de identitate. De altfel, se stie ca nu exista si nu cred ca ar fi posibil un sistem 100% sigur atata timp cat acesta este creat si utilizat de fiinta umana. Nu inteleg totusi reticienta nefondata a unor utilizatori in a folosi sisteme informatice online ce implica deseori servicii de plata la distanta, cand in momentul de fata exista numeroase tehnologii care vin in a acorda sprijin si incredere acestora. Comunicatiile web de acest gen se realizeaza de obicei prin encriptarea acestora folosind protocolul de criptare SSL (Secure Sockets Layer ) sau in varianta sa mai noua TLS (Transport Layer Security). Aceste protocoale permit comunicarea aplicatiilor client/server (browser client/server aplicatie web) in mod encriptat folosind reteaua publica INTERNET asigurand o comunicatie sigura ("trusted") intre client si server fara a exista riscul ca intr-o eventuala interceptie de mesaje continutul acestora sa poata fi decriptat fara existenta unei chei publice a proprietarului emitent al mesajului. Mai exact un utilizator poate semna digital (digitally sign) un mesaj folosind cheia sa privata ( private key), iar celalalt utilizator/server poate sa verifice semnatura folosind cheia publica a semnatarului din certificatul utilizator emis de o Autoritate de Certificare (Certificate Authority, e.g. Verisign, Thawte, etc. cu toate ca exista institutii bancare care din diverse motive au ales sa foloseasca o Autoritate de Certificare proprie). Autoritatea de certificare ( certificate authority ) cu rolul de a activa ca o a 3-a parte a conversatiei ( 'trusted third party') dintre cele 2 parti folosing metode encriptare cunoscute(eg, digital signatures) functionand pe principiul ca intr-o astfel de comunicare fiecare va detine si va folosi cheia publica a celuilalt.

Exista si institutii bancare sau de e-payment (online payment) care asigura un plus de securitate prin folosirea device-urile
"DigiPass" care asigura asa numite "jetoane de acces limitat" (security tokens) emise pe o anumita perioada de timp si care in combinatie cu credentialele utilizatorului certifica in plus accesul securizat la aplicatia online.

Asadar, in momentul de fata sunt tehnologii bazate pe PKI (Public key infrastructure) care permit accesul securizat la aplicatiile online de InternetBanking.

In articolele viitoare vom detalia o parte din aceste tehnologii folosite si vom prezenta si alte amenintari informatice ca "phishing-ul" si aplicatiile gen "key loggers".

[Importat din WP, postat in original de R@zvan]



Rate this article

miercuri, 3 ianuarie 2007

plata cu acces la distanta: tipuri de servicii

Serviciile de internet banking fac parte dintr-o categorie mai larga, si anume asa numitele servicii de plata cu acces la distanta. Cele mai cunoscute tipuri de servicii de plata la distanta oferite de catre banci prezente in Romania sunt:

- aplicatiile de internet banking;
- aplicatiile de home banking;
- aplicatiile de mobile banking.

Aplicatiile de home banking sunt aplicatii care se instaleaza pe computerul clientului, iar comunicarea cu serverul bancii se realizeaza de obicei prin intermediul unui modem, pe o linie telefonica securizata. Clientul trimite de fapt mesajele (ordine de plata) la banca in "pachete", iar pentru receptionarea unor informatii (de exemplu extras de cont) trebuie sa initializeze o sesiune de comunicare si sa formuleze un request. Serviciile de home banking au fost, si mai sunt inca utilizate in principal de catre clientii - persoane juridice (companii si corporatii).

Aplicatiile de internet banking nu presupun instalarea unui software special pe computerul clientului. Datele sunt stocate direct pe serverul bancii, sub forma unei baze de date accesibila fiecarui client in functie de drepturile definite) prin intermeduil unui site de web. Accesul este securizat printr-o cheie de criptare-decriptare (de regula pe 128 bits), prin utilizator si parola de acces. Mai multe despre securizarea accesului intr-un post ulterior.

Asadar, una din diferentele intre cele doua servicii este software-ul instalat pe calculatorul clientului. Din acest punct de vedere, aplicatiile de internet banking prezinta avantajul mobilitatii in utilizare, accesul nefiind strins legat de computer.

Desemeni, aplicatiile de internet banking nu stocheaza date la nivelul computerului clientului, atat informatiile curente cat si istoricul fiind accesibile in orice moment (atit timp cit serverul bancii este accesibil). Si acesta este un plus de flexibilitate in accesul la date.

Desi este des intilnita opinia conform carora serviciile de internet banking sunt mai potrivite clientilor de tip persoane fizice iar cele de tip home banking mai adaptate nevoilor companiilor, acest lucru nu este intotdeauna adevarat. In mod cert, aplicatiile de internet banking sunt 'mai tinere'decat cele de home banking, si de multe ori aceasta parere este 'sprijinita' de rezistenta la schimbare a utilizatorilor.

Majoritatea serviciilor de plata cu acces la distanta oferite de bancile romanesti sunt de tipul internet banking. Aplicatiile mobile-banking care presupun comunicarea cu banca prin telefonul mobil sau PDA-uri si se bazeaza pe servicii oferite de un operator de telefonie - sunt mai putin intalnite in Romania.

Pe linga serviciile de plata la distanta oferite de banci, in Romania mai exista si instrumente de plata electronica (in principal pe baza cardului bancar) oferite de diferite institutii sau companii (de exemplu e-facturi.ro, vodafone-myaccount etc).

Avantajele serviciilor de Internet Banking sunt in principiu cele legate de economia de timp, costurile de utilizare reduse si accesul permanent (teoretic) la informatiile legate de operatiunile bancare, indiferent de programul de lucru al bancii. Barierele de utilizare sunt reduse: nu ai nevoie decit de un cont bancar si de acces la internet.

Rate this article