joi, 25 martie 2010
Internet bankingul si PIB-ul
Din cand in cand presa economica (on si off line) devine interesata si de serviciile de internet banking din Romania. Nu e nimic rau in asta, numai ca de cele mai multe ori, in afara de comunicatele oficiale ale bancilor si de articolele platite (mai mult sau mai putin 'la vedere') n-am vazut pina acum un articol in mai firea lui. Poate si pentru ca ceea ce autorul isi doreste sa fie o analiza completa, se transforma ulterior datorita lipdei de transparenta a bancilor intr-un fel de puzzle necompletat din care autorul se chinuie sa traga o concluzie. Paranoia bancilor de a nu divulga 'informatii confidentiale' e cunoscuta, si poate ca si lipsa abilitatii autorului de a obtine niste informatii cat de cat folositoare isi are si ea rolul aici.
Este si cazul Ziarului Financiar, cu "Doua banci ruleaza prin internet banking sume cat un sfert din PIB, ceilalti mai au de recuperat". Nu e nimic rau ca autoarea si-a propus sa afle cati bani se ruleaza prin serviciile de internet banking ale bancilor. E bine ca recunoaste intr-un fel ca nu a reusit sa afle de la toti cat si in ce fel. E bine ca ne da un indiciu cam care este ordinul de marime. Dar cam atat e bine. Restul nu prea. Asta daca articolul este unul cat de cat onest si nu vreun promo la ING.
Prima intrebare este de unde sunt datele. Cum le-a aflat? Banuiala mea e ca pe niste declaratii ale bancilor.
A doua chestiune care imi sare in ochi, este comparatia cu PIB-ul. Aceasta comparatie este relevanta numai daca cifrele se refera exclusiv la ordine de plata intre doua entitati diferite (adica destinatarul este diferit de platitor). Depozitele si schimburile valutare nu au ce cauta in comparatia cu PIB-ul, daca PIB-ul este cel pe care l-am invatat noi la scoala economica.
A treia (si o sa incerc sa ma opresc aici cu critica) este ca singurul motiv pentru care as utiliza valoarea tranzactiilor in loc de numarul lor ca si indicator de evaluare si comparatie este ca 'da bine'. E cool sa le vorbesti oamenilor in miliarde de euro! Dar nu relevant pentru serviciile de genul acesta, unde avantajul pentru client si banca se refera la economia de costuri pentru procesarea unei tranzactii. Procesare care 'ia cam tot atat' indiferent daca in dreptul sumei scrie 1 RON sau 1,000,000 RON.
Pentru cei care prefera tabelele, iata cam cum sta situatia pe care ne-a pus-o in lumina autoarea:
PS: imi cer scuze pentru calitatea pozei, mai lucrez la ea poate.
Evalueaza acest articol:
vineri, 12 februarie 2010
BRD-Net face lift
Daca sinteti curiosi va puteti 'juca' un pic cu varianta demo, una foarte completa, existenta pe site-ul bancii.
Evalueaza acest articol:
miercuri, 23 septembrie 2009
Raiffeisen: masuri pentru sporirea securitatii sistemului de online banking
Raiffeisen Bank Romania a cumparat de la producatorul suedez Todos 190,000 de smart-card reader-e portabile pentru a le distribui clientilor sai de internet banking, anunta finextra.com
Potrivit declaratiei lui Iulian Dascalescu, reprezentant al Raiffesen, aceasta solutie va aduce "un nou nivel de securitate in e-banking-ul romanesc".
As adauga eu, ca solutia aduce si un nivel mai redus la capitolul mobilitate. Confruntata in ultimul an cu atacuri repetate de phishing, in primul rand datorita fostei solutii de autentificare bazate pe numarul de card, Raiffeisen pare sa fi cazut in extrema cealalta.
Din acelasi articol, mai aflam ca dispozitivele comandate de Raiffeisen sunt A200, ale caror specificatii le gasiti aici.
Evalueaza acest articol:
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Internet banking gratuit de la OTP
OTP Bank Romania desfasoara in perioada 9-30 septembrie o promotie destinata clientior persoane fizice pentru serviciul OTPdirekt. Clientii inrolati in aceasta perioada vor beneficiaza de abonament gratuit timp de 5 luni.
Stirea completa aici.
Evalueaza acest articol:
joi, 11 iunie 2009
Companiile romanesti si internet banking-ul
Un studiu dat recent publicitatii de compania de cercetare GfK in cadrul conferintei Financial Market Research - „Solutii de iesire din criza pentru sectorul financiar-bancar” care a avut loc ieri, 10 Iunie 2009, ofera o imagine legata de cresterea utilizarii serviciilor de internet banking in randul companiilor romanesti.
Astfel, potrivit studiului GfK, "produsele pentru tranzactii bancare de la distanta au devenit din ce in ce mai atractive in randul companiilor. Acestea sunt deosebit de interesate de servicii bancare electronice si colectare de numerar sau internet banking, servicii a caror utilizare a crescut semnificativ in 2008 fata de 2006. Pana in 2010, cresterile cele mai mari sunt asteptate in sectorul internet banking si al serviciilor electronice."
Rata de utilizare a serviciilor de internet banking a crescut de la 16% in 2006 la 30% in 2008 in randul companiilor mici, in timp ce pentru companiile mari a crescut de la 39% la 50% in acelasi interval.
Puteti citi intreg comunicatul aici:
miercuri, 10 iunie 2009
BCR te ajuta sa-ti administrezi eficient bugetul
BCR a lansat de curand sub denumirea Ghidul Banilor Tai un program adresat clientilor care vor sa invete sa-si gestioneze mai eficient resursele financiare si bugetul familiei. Programul include serviciile care pot fi utilizate in acest scop, un ABC-bancar si un serviciu dedicat de informare prin intermediul InfoCenter-ului bancii.
Mai multe informatii le gasiti pe site-ul bancii, la pagina [Programul "Ghidul banilor tai"].
Deasemenea, o descriere mai ampla a prgramului poate fi gasita pe editia online a saptamanalului [Capital].
Evalueaza acest articol:
miercuri, 3 iunie 2009
Comparatie costuri Internet Banking
Am facut un scurt survey astazi legat de costurile de utilizare ale principalelor servicii de internet banking. Iata rezultatele:
Persoane fizice
Imm-uri
Scuze pentru calitatea imaginilor, voi incerca sa le refac atunci cind voi avea ceva mai mult timp. Pina atunci, dati va rog click pe poza pentru a se afisa in marimea ei originala, ceva mai inteligibila.
O singura observatie, legata de informatia "Taxa de conectare" din prima coloana: ea este de fapt "garantia" sau costul asociat cu utilizarea digipass-ului. In principiu, acesti bani se returneaza de catre banca la inchiderea contractului, insa taxa este perceputa up-front (la conectare). Exceptie face Raiffeisen, care include taxa de utilizare a digipass-ului in abonamentul lunar.
Evalueaza acest articol:
